| 1.
|
ÎNTEL'ES1 adj. (în loc.) De la sine înţeles = fără îndoială, sigur. - V. înţelege. Sursă
: DEX'98
( 17687)
- valeriu |
| |
| 2.
|
ÎNTEL'ES2, înţelesuri, s.n. Semnificaţie (a unui lucru, a unei vorbe, a unui gest etc.); sens, tâlc, noimă. ◊ Loc. adj. si adv. Pe înţeles sau pe înţelesul tuturor = putând fi priceput de oricine, lămurit. Cu înţeles = cu o semnificaţie adâncă, sugerând o anumită concluzie. - V. înţelege. Sursă
: DEX'98
( 17688)
- valeriu |
| |
| 3.
|
Înţeles ≠ neînţeles Sursă
: Antonime
(71256)
- siveco |
| |
| 4.
|
|
| |
| 5.
|
înţel'es s. n., pl. înţel'esuri Sursă
: DOR
(256190)
- siveco |
| |
| 6.
|
ÎNTEL//'ES2 ~e'asă (~'esi, ~'ese) v. A ÎNTELEGE. ◊ De ~ cu care te poţi înţelege. De la sine ~ fără îndoială; sigur; negresit. /v. a înţelege Sursă
: NODEX
(340566)
- siveco |
| |
| 7.
|
ÎNTEL'ES1 ~uri n. Conţinut logic interior; semnificaţie a unui lucru; sens. ◊ Pe ~ul tuturor într-o formă limpede pentru oricine. Cu ~ cu o anumită semnificaţie; cu tâlc; cu rost. /v. a înţelege Sursă
: NODEX
(340565)
- siveco |
| |
|
|